What about us?

Deci vad ca toata lumea isi incearca norocul shy talentul la fan fiction, asha k m.am gandit sa incerc shy eu ceva spontan, deci daca va place sa nu ma omorati knd raman fara inspiratie. Am alt stil de scriere si astept pareri, voi povesti in prima parte din punctul de vedere al lui Akina, personaj al fan fictionului, cand povestesc din punctul de vedere al altui personaj anunt prin " *** ". Enjoy ^^
Intr-o incapere prost luminata, ce-i drept din cauza draperiilor de culoarea bluemarine care acopereau geamul, stateam intinsa pe canapeaua din piele de culoarea crem. Ascultam la melodia care imi canta in casca mp3-ului " And when I fall down, I have to pick myself back up ... " si ma indreptam spre oglinda pentru a ma aranja putin. Ajunsa in fata oglinzi imi vad chipul care mi se reflecta, parul negru imi cadea in valuri pe spate, incerc sa il aranjez dar nu sta deloc asa ca renunt, caut o mascara cu care sa imi scot in evidenta ochii albastri de culoarea marii, o gasesc si o aplic pe gene, apoi dau si cu putin gloss pe buzele rozalii. In camera mea, dezastru general, caut prin gramada de haine ravasite pe patul cel mare din mijlocul camerei, iau in graba o fusta mini din jeans, un top mulat roz cu un imprimeu dragut si incalt niste sandale negre, tip gladiator. Ies din casa si ma plimb singura pe aleea principala a parcului din fata blocului, privesc in jur, vad o intindere verde, copacii, apoi pe banci indragostiti sarutanduse, grupuri de prietenii distranduse, si ma simt dintr-o data singura.. Vad din departare un baiat cu parul roscat, cu ochii albastrii spre gri, care poarta o camasa neagra deschisa la toti nasturi, astfel i se poate remarca trupul bine lucrat, cu un fel de medalion la gat. Partea de jos a corpului ii este acoperita de o pereche de pantaloni rosii, iar tinuta ii este finalizata de o pereche de adidasi negri, de firma. Este Yuno care imi face insistent cu mana.
- Hey Akina! striga el, aflanduse la circa 3 metri de mine.
Ma indrept spre el:
- Yuno, ce faci? il intreb plictisita
- Prin parc, pierd vremea. Dar tu? Singurica?
- Dupa cum vezi, da.
- Ah, si Hideki?
- Hideki?!?! De ce toata lumea ma intreaba de el?! Ce sunt eu, umbra lui? Eu sunt Akina, in caz ca nu sti cum ma cheama!!
- Usor scumpo, intrebam pentru ca stiu ca esti apropiata de el.. Ce s-a intamplat?
- M-am saturat! Daca intrebi zece persoane care ma cunosc, sigur opt din ele, nu stiu cum ma cheama, ci ma numesc "prietena lui Hideki". Chiar e stupid..
- Si ce ai de gand?
- Poate am sa renunt la relatia cu Hideki si am sa dovedesc tuturor ca nu sunt nici umbra lui si nici dependenta de el..
- Akina, toata lumea stie ca esti o fata puternica si ca nu ai nevoie de un tip ca sa te remarci. Nu trebuie sa dovedesti nimanui..
- Trebuie sa imi dovedesc mie..
- Scumpo sa sti ca eu sunt liber si sa spun tuturor cum te cheama..
- Bine Yuno, o sa tin cont de asta.
Inchei conversatia seaca cu tipul asta cam obsedat si imi continui plimbarea prin parc, mii de ganduri imi ravasesc mintea. "Oare de ce il plac asa mult?! Oare el chiar ma place?! Oare ce caut pe pamantu asta?!" Sunt asa stupida.. Ahh nuu, nuu, e el .. Privirea aceea intensa, parul acela... Ochii lui negri ma privesc insistent printre suvitele de par rebele care i se rasfira pe chip. E imbracat ca de obicei, mai ciudat.. Cu un costum mov, cu crucea lui norocoasa la gat si cu un cercel tot cruce in ureche. Ma uit la el, schitez un zambet insa el nu reactioneaza. Se apropie de mine si ma simt pierduta.
- Akina.. il aud soptindu-mi numele
- Hideki..
- Ce e cu tine? Intreba el apoi imi prinse buzele intr-un sarut scurt.
- Lasa-ma!! Dispari..
- Huh?! Ma priveste nedumerit. Ce s-a intamplat?!
- Am spus sa ma lasi in pace ce nu pricepi!!! M-am saturat..
- Scoateti figurile din cap, sti prea bine ce poti sa ma patesti cu comportamentul asta, am fost bland si protector cu tine pana acuma, care-ti e problema?
- Hideki, tu chiar nu pricepi?! Te-ai folosit de mine...
Deci cam atat.. A fost un capitol de inceput, mai mult introductiv, cu mai multa descriere, ca sa va faceti o idee despre personaje, in capitolele urmatoare o sa descriu si personajele ca psihic si o sa intru si in actiunea. Acuma astept pareri asa de inceput ... Daca sunt greseli de tastare anuntati.ma. cya

Foarte frumoos..astept nextu:X:X..

Ahh inainte de next, uitati niste poze, poate nu m.am priceput prea bine la descriere..
Akina
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Yuno
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Hideki
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

misht:X este perfect cum ai intrat in actiune, shi descrierea de la inceput:) gl cu scrisu:X

WEEEE Okami ce bn ti-a iesit numai eu scr porkarii de cls 1
tine-o tot asha

wow deci a iesit ffff bn :X imi place mult ;) astept nextu :X

si hei ce cls 1? /:) nu e asa /:) fiecare scrie asa qm crede si in functie de caracter :X:X:X asa ca superrrrrr deci absolut toate sunt mortale ;)

deci tineti-o tot asa 8->

Va multumesc pentru aprecieri, insa nu ma incalzeste q nimik un „felicitari, te pricepi” fals.. Prefer un „nu ti.a iesit tocmai bine, ai gresit aici si aici” spus in mod constructiv . Deci astept mai multe sfaturi si sugestii de la voi. Si Lavi tu nu scri ca la cls 1, ai doar alt fel de a scrie, mai funny, pui mai mult accent pe dialoguri nu pe descrierii, etc. ^^ Oriqm am aici nextu:
- Hideki, tu chiar nu pricepi?! Te-ai folosit de mine...
- M-am folosit de tine?! Intreaba Hideki ridicand tonul. Parca iti placea cand aveai bani sa-ti iei tot ce vrei. Acuma ce nu-ti convine?
- Nu am nevoie de banii tai .. Vreau, vreau .. o schimbare .. Vreau sa imi traiesc viata altfel .. Nu mai vreau sa stau in umbra ta ..
- Nici nu sti ce vrei! Cand te decizi anunta-ma.. imi spune Hideki fara sa mai astepte un raspuns de la mine.
Nu mai inteleg viata, dar dintr-o data ma simt inutila in lumea asta.. Gandurile iarasi imi invadeaza mintea, insa imi continui drumul prin parc privind in gol. Dupa 20 de minute realizez ca deja s-a inserat si mai bine merg in casa, caci nu e bine sa stau singura in parcul acesta noaptea. Grabesc pasul, nu ma simt tocmai in siguranta. Aud niste pasi care se indreapta spre mine, insa sunt speriata si nu ma intorc sa vad cine este. Sunt aproape de iesirea din parc, simt cum cineva ma trage si ma face nevoita sa ma intorc. Niste ochii rosii stralucesc in intunericul care s-a lasat dintr-o data. Din ce pot vedea ochii rosii apartin unui tip destul de ciudat, cu parul lung si rebel de culoarea verde deschis. La intersectia ochiilor sai cu ai mei tipul zambeste pervers insa nu spune nimic. Incerc sa plec insa ma simt impietrita, nu ma pot misca. Tremur si simt ca pamantul imi fuge de sub picioare de fiecare data cand incerc sa-l privesc in ochii.
- Akina.. ii aud vocea soptindu-mi numele.
Oare de unde imi stie numele? Incerc sa spun ceva insa nu pot. Ii aud vocea dinnou..
- Esti foarte tacuta..
Trebuie sa fac sau sa spun ceva.. Cu greu reusesc sa scot doua cuvinte:
- Ci..ci..Cine..esti??
- Nu grabi lucrurile, toate la timpul lor.. Vei afla mai multe decat probabil vrei sa sti, dar rabdare..
Dupa aceste cuvinte ma trage langa el si imi prinde buzele intr-un sarut lung si pasional la care ii raspund fara sa vreau. Sau poate ca vreau .. ?? Ce tot spun, nici nu stiu cine..
Dupa aceasta scena atat de ciudata ma indrept spre casa clatinandu-ma pe picioare parca as fi beata. Nu imi pot scoate din minte privirea lui, acei ochii rosii ca sangele. Ajung acasa, incui usa si ma asez pe canapeaua cea alba. Privesc pierduta in jur si simt cum somnul ma fura.
Razele soarelui strabat triumfatoare draperia camerei si reusesc sa ma trezeasca. E ora 7, deci am timp inca sa ajung la scoala. Plec din sufragerie, locul in care am adormit aseara, si ma indrept spre baie, pentru a face un dus. Picaturile calde de apa imi scalda trupul si imi amintesc dinnou scena de aseara. Incerc sa mi-l scot din cap pe acel tip dar nu e cu putinta. Dupa 15 minute ies de la dus, ma indrept spre dormitorul meu unde imi caut uniforma in gramada de haine din pat. O gasesc rapid si o imbrac. Iau de sub pat si sandalele mele preferate, de culoarea albastru, cu toc. Fug la oglinda din baie sa imi aranjez putin parul, si sa imi evidentiez trasaturile fetei cu putin make-up. Dupa ce ma aranjez bag niste caiete, portofelul, cheia si mobilul intr-o gentuta roz incapatoare si plec grabita spre scoala. M-am aranjat in timp record si probabil va fi prima data cand nu intarzii.
Ajung la scoala si ma intampina o prietena buna: Mizuki. O fata mereu stilata si eleganta. Are parul ingrijit,lung si blond lasat ca de obicei pe spate. Ochii ei caprui inchis ma privesc mereu calduros. Iar zambetul ei dulce ma face mereu sa uit de probleme.
- Hey Akina! O aud strigandu-ma inca de cand m-a vazut ca am intrat pe poarta liceului.
- Mizu-Chan! O strig si eu apoi ajunsa langa ea o imbratisez cald si prieteneste.
- In ultima vreme nu te-am mai vazut pe la scoala. Ce s-a intamplat?
- Ehh, nimic special, am fost obosita si am vrut sa ma relaxez. Ce s-a mai intamplat pe la scoala?
- E un tip nou, incredibil de dragut. Ah doamne, o sa ti-l arat. Toate fetele sunt innebunite dupa el.
- Ohh, inca un Brad Pitt dupa care se tin toate Angelinele.. Ce dragut. Spun eu ironic dadu-mi ochii peste cap.
- Uite-l uite-l! El este ..

Cam atat. Astept pareri ^^ cya <3 ^^

Ahh shy era sa uit. Pozele

Tipul din parc
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Mizuki
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

noii itzi dam toate incurajariile pt ca le meritzi shi nu ai gresheli akm am observat o greseala de scriere... sper sa nu te superi ca tzi'am spus

"Dupa aceste cuvinte ma trage langa el si imi prinde buzele intr-un sarut lung si pasional la care ii raspund fara sa vreau. Sau poate ca vreau .. ?? Ce tot spun, nici nu stiu cine.."
acel "cine..." probabil era un "cine e..."
imi pare raw daca nu era o gresheala...gl la scris pt ca adooor ficu:X

deci nu, deci il ador 8-> serios acum, totul e perfect :X pe bune :X
astept nextu....si app tipu e la q parul verde, nu? :>:>:>:>

WOw M-ai lasat FARA CUVINTE
sUPERB !!!!!!sunt foarte curioasa sa vad ce se mai intampla

Maria ai dreptate, am gresit acolo, am uitat sa mai pun „e”, ma bucur ca ai observat si o sa incerc sa fiu mai atent la cum scriu. Nu am de ce sa ma supar, din contra, criticile sunt constructive ^^
Multumesc pentru aprecieri si aici este nextu :
- Uite-l uite-l! El este ..
Oh doamne.. Nu se poate, sau se poate? Poate fi el, asemanarea izbitoare.. Semana exact cu tipul de aseara din parc, doar ca ochii sangerii care ma priveau aseara acum sunt de un negru intens.
- Akina, el e Seiji. Seiji, ea e Akina.
- Incantat..
Vocea asta, este chiar el..
-In..incan..tata...
- Pai, eu am sa ma duc in clasa. Ja ne.. Dupa rostirea acestor cuvinte seci Seiji pleaca plictisit in clasa
- Wow Aki-Chan, chiar te-a vrajit..
- Ce tot spui?! Nu.. Doar ca, mi se pare cunoscut..
- Nu are cum, a venit aici acum doua zile, din alt oras..
- Probabil am intalnit un tip care ii seamana sau in fine..
- Eu cred ca te-a vrajit.. spune Mizuki chicotind
- Ahh inceteaza sa ma tachinezi!!
- Bine bine. Rosteste Mizuki apoi ma imbratiseaza prieteneste.
- Si in ce clasa e?
- A 12-a..
Rasuflu usurata intr-un fel pentru ca stiu ca il voi putea vedea doar prin curtea scolii, nu si la ore:
- Oki, mai bine mergem in clasa, sa nu intarziem. Dupa rostirea acestor cuvinte Mizuki ma aproba si ne indreptam spre locul indicat.
Orele au trecut parca mai repede decat de obicei, ce-i drept nu am fost atenta deloc, caci gandurile mi-au fost tulburate de prezenta acestui baiat, Seiji. Imi doresc sa aflu mai multe despre el, insa n-am nicio idee cum. Remarc dintr-o data clasa care a ramas goala iar eu nu m-am ridicat inca din banca. Mizuki ma asteapta.
- Clopotelul a sunat de 2 minute. Ce faci? Dormi iepureste? Ma intreaba Mizuki chicotind.
- Ahh, asa se pare. Raspund buimaca trezita parca la realitate.
Imi iau geanta si ma indrept spre iesirea din scoala. Privesc in jur parca dorind sa vad pe acel cineva, care insa nu isi face aparitia. Unde o fi Seiji? O fi plecat deja? Dumnezeule ce fac? De ce ma gandesc atata la el?
- Aki-Chan .. Ia uite. Aud vocea lui Mizuki care ma trezeste dinnou din visare. Mi-l indica cu degetul pe Hideki care se saruta de mama focului cu un tip din a 9-a. Un saten, cu ochii caprui, cu vreo 15 cm mai scund ca el. Daca nu ma insel, e Natsuo, bobocul non-comformist.
- WTF?! Ce dracu face?! Incearca sa ma faca geloasa cu un tip?! Intreb ironic apoi incep sa rad.
- Haide la el! Ma indeamna Mizuki apoi se indreapta spre el tragandu-ma de mana.
- Mizu-Chan, lasa-l.. Nu ma intereseaza.. Sa mergem spre casa.
- Cum vrei.. Aproba Mizuki decizia mea si parasim curtea liceului.
Ajung acasa, las geanta si ma schimb repede intr-o pereche de colanti luciosi, o bluza dintr-o matase fina, stil fluture, eleganta si incalt niste sandale cu toc foarte elegante. Ma indrept spre oglinda, ma machiez destul de puternic smokey eyes si cu un gloss transparent, apoi imi prind parul intr-o coada pe spate. Imi iau poseta plic, unde bag cheile, portofelul, mobilul si ies val-vartej din casa. Unde ma duc asa aranjata? Ei bine si eu sunt uimta de propriu-mi raspuns .. in parc .. De ce?! Plictisita?! Heh, n-are rost sa ma mint singura, sper sa-l intalnesc dinnou pe Seiji. Trec vreo 20 de minute in care defilez ca pe catwalk pe aleeile parcului si deja incepe sa se innopteze.
- Ce faci papuso? Aud intrebarea rostita de o voce atat de familiara.
- Hideki.. Dupa cum vezi ma plimb
- Asa de aranjata? Pe cine astepti? Nu ne-am vazut 2 zile si deja ma inseli?
- Eu nu, spre deosebire de tine, care nu te feresti sa te saruti si cu tipi in curtea liceului meu.
- Scumpo, nu intelege gresit..
- Ce sa inteleg? Era cam evident ce se intampla? Hai gaseste o scuza, te sarutai cu el si te gandeai la mine, asa-i?
- Nu papusa, nu mint asa prost.. Venisem sa vorbesc cu tine, dar..
Incep sa rad ironic:
- Dar ce?! Nu mai gasesti o minciuna buna..
- Da.. Pai dar m-am intalnit cu el si ne-am sarutat. Apoi nu te-am mai gasit pe tine..
- Ce poveste draguta. Spun ironic privindu-l cu dezgust in ochii.
- Akina, inceteaza cu ironiile..
- Pff.. Ce ai vrea sa fac?! Sa incep sa plang dupa tine?! Ca ma inseli cu nerusinare, si cu fete si cu baietii cu ce apuci.. MA DEZGUSTI! Ii spun pe un ton mai ridicat.
- Nu ridica tonul la mine, ti-am vorbit calm si nu cred ca vrei sa ma enervez. Nu te insel cu nimenea, m-am sarutat doar cu tipul ala. Nu inseamna nimic pentru mine!
- Probabil saruturile cu el inseamna la fel de putin ca si cele cu mine. Cu ce sunt eu diferita?
- Incepi sa ma scoti din minti. Nu te-am comparat niciodata cu nimeni si nici tu sa nu te compari! Esti tu si nimeni nu e ca tine!
- Vrajile tale ieftine deja nu mai ma incanta cu nimic. Mai bine pleaca si lasa-ma..
Vad furia din ochii lui Hideki, cred ca l-am cam enervat. Simt o durere strapungatoare in corp cand ma impinge si cad pe o banca, lovindu-mi cu putere spatele de speteaza bancii.
Scot un geamat de durere, iar la auzul acestuia Hideki zambeste pervers.
- Sti ca nu e bine sa ma superi..
- Esti tampit?! Ma doare..
Ii vad priverea dispretuitoare si ii aud raspunsul, surprinzator calm
- Nu sunt tampit si probabil nu ti-am aratat inca ce e aia durere.. Dar vad ca ti-ai luat lumea in cap si ar fi momentul sa afli..
Dupa aceste cuvinte, ma intinde fortat pe banca, napustindu-se asupra mea si imi da bluza jos. Impacientata si speriata strig la el:
- Hideki!! Inceteaza, ce faci?! Parcul e luminat, inca mai e lume aici!!
- Ahh si ce vrei sa te bag in boscheti? Imi raspunde pe tonul ironic cu care il tratam eu acum 5 minute apoi continua:
- Se pare ca trebuie sa te invat sa ma respecti. La inceput erai alfel acum devi obraznica si nu imi place..
Nebunul era in stare de orice asa ca speriata imi cer scuze pentru comportamentul meu. Hideki se calmeaza si imi da bluza s-o imbrac.
- Sper sa nu mai avem astfel de certe si sa te gandesti de doua ori inainte sa mai comentezi la mine. Trebuie sa plec acum, ai grija de tine. Rosteste aceste cuvinte, apoi ma saruta scurt si pleaca.
Bulversata ma asez cateva minute pe o banca si incerc sa imi fac ordine in ganduri. Off, ce imi doream eu sa gasesc in parc si uite peste ce am dat. Nebunul asta era in stare sa ma violeze doar pentru ca l-am ironizat putin.. Scot apoi telefonul mobil din geanta si ma uit cat e ceasul: 23.00 .. Ma bucur putin la vederea orei fixe, mai superstitioasa din fire, stiu ca la vederea orei fixe se zice ca cineva te iubeste. Acum trebuie sa aflu cine.. Ma intreb ce sa mai fac, sa raman in parc, mi-as dori enorm sa-l mai intalnesc pe Seiji, insa sunt multi psihopati la ora asta in parc. Decid sa plec si in doua minute ma fac nevazuta din parc si ajung acasa. Intrata in sufragerie mi se pare ca vad pe masa o hartie, destul de ciudat pentru ca nu scriu niciodata in sufragerie. „ Dragostea este visul malignizat departe de perceptiile timpului cu o alfel de moarte.” Citesc cuvintele insirate pe hartia de pe masa apoi tremur toata, in primul rand din cauza cuvintelor foarte frumoase si in al doilea rand din cauza ca nu stiu cum acest bilet a ajuns in casa mea, nimeni nu are cheia casei mele. Dintr-o data nu ma mai simt in siguranta..

Natsuo:
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Ce parere aveti despre acest capitol? Aveti nelamuriri? Este cursiva actiunea, sau este prea grabita, prea fortata? Am greseli de tastare? Este prea mult dialog? Este sec dialogul? Va place cum decurg lucrurile? Cum ati vrea sa fie continuarea? Astept multe sugestii si pareri. Cya <3

wow nu fii asa stresata k ti-a iesit perfect....nush dar yo il iubesc, astept nerabdatoare sa vad ce se intampla, daca sunt greseli de tastatura se mai intampla dar nu le-am bagat de seama :-??

oricum pe bune e mortal, chiar ai talent :X

a fost cam mult dialog descriind cearta dintre cei doi dar ador capul:x gl la scris:X

wowww il ador

Ma bucur ca va place si sper ca aprecierile sa fie sincere. Uitati nextul
Dintr-o data nu ma mai simt in siguranta..
Ma indrept spre dormitorul meu cu biletul in mana. Ma intind pe pat si citesc biletul pana adorm. Dimineata urmatoare ma trezesc enervata auzind ring tonul telefonului : „ Power puff! Power puff! Blossom! Commander and their leader, Bubbles! She is the joy and the Laughter. Buttercup!And she's the toughest fighter. Power Puffs save the day!” Soneria mea cea stupida rasuna neincetat de 10 minute, intr-un final raspund fara sa privesc ecranul pentru a vedea apelantul:
- Ce vrei? Esti tampit, ce suni la ora asta idiotule!!
- Ohh.. `Neata Aki-Chan .. Aud vocea blanda a lui Mizuki care ma face sa ma simt prost pentru felul in care i-am raspuns.
- Ohayo Mizu-Chan. Scuze pentru felul in care ti-am raspuns, dormeam.
- Ma gandeam eu, si de asta am sunat, sa te trezesc si sa ma asigur ca vi la scoala.
- Mizu-Chan, chiar nu am chef de scoala azi..
- Dar ai o gramada de absente, mai bine ai veni, ca oricum ce faci acasa faci si la scoala, adica dormi..
Ma las induplecata de argumentele lui Mizuki, comfirm faptul ca voi veni la scoala, apoi ma indrept spre baie pentru a face un dus. Imi fac rutina de dimineata si plec grabita pentru a lua un taxi, de altfel singura modalitate sa nu intarzii la scoala. Intr-un final ajung in curtea liceului si cu toate ca era aglomeratie ca de obicei reusesc sa o gasesc pe Mizuki dupa pletele ei blonde care ies in evidenta prin toata multimea.
- Hey Mizu-Chan!
- Hey, ai ajuns!
- Da am luat taxiul pentru a nu mai intarzia.. Dar ce-i cu toata aglomeratia asta? Adica mereu e aglmoret dar parca acum e mai ceva ca de obicei?
- Nu stiu, se intampla ceva la intrarea in liceu..
O trag de mana pe Mizuki pentru a ne apropia de intrarea in cladirea liceului. O vad pe Tamiko. Ea e ca ziarul scolii mereu la curent cu toate noutatile din scoala. Are parul lung, caci asa se poarta la noi in liceu, de culoare roz spre mov, culoarea naturala a ochiilor ei nu o stie nimeni, caci mereu poarta lentile de contact, ba portocalii, ba roze, ba gri, acum are lentilele mov.
- Tami-Chan, ce se intampla aici?!
- Ahh il sti pe baiatul cel nou, nu?
- Presupun.. Seiji? Doar rostind numele lui trupul incepe sa imi tremure..
- Da, ei bine i s-a intamplat ceva. A cazut aici pe scarii..
Tamiko se da la o parte si ma lasa sa il vad pe Seiji pe jos. Imaginea ce am vazut-o, parea parca dintr-un film horror. Era tot alb la fata, buzele pline ii erau acum invinetite, iar ochii aveau culoarea sangeriu, acestia i se roteau incotinuu, pentru o secunda pupila nu ii se vedea, ochiiul fiind alb, apoi pupulia sangerie aparea dinnou si tot asa. M-am retras speriata si m-am asezat pe o banca din curtea liceeului...
Tamiko
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Astept pareri sincere

wow e ff tare capu..cam scurt dar ff tare

foarte tare..ce se intampla cu Seiji?

wow ce se intampla :-o nu ma asteptam chiar la asta :)) e super :X
da cam scurt dar misto 8->

vreau nextuuuu e fenomenal:X:X:X:X:X